Te fare moni o te ao nei 21 Te putuputuraa no nia i te veve i Rio de Janeiro

Putuputuraa

Ei tuhaa no to tatou apitiraa i roto i te G20 2024, ua titau-manihini-hia matou i te 10 no tiurai 24, 2024, i te hoê apooraa a te IDA (Taatiraa no te Tupuraa na te Ao nei), o te hoê ïa o na tuhaa e pae o te Fare moni o te ao nei.
Te tumu parau, o te veve ïa e te poia i rotopu i te mau huiraatira i roto i te mau huru tupuraa paruparu.

Ua tupu teie putuputuraa i te hotela Othon Palace, te tahi noa maa vahi iti i te atea ê i ta tatou pû ohiparaa (te Embassy no Autistan i Rio de Janeiro).

Te ti'aturi nei tatou e, ia tae i te taime e farerei faahou ai tatou, e mea faufaa ia tamata i te mau rave'a rau e ti'a ia ravehia, ma te mǎta'u ore ia ore ratou ia horoa mai i te mau faahopearaa i hinaarohia.
Te tahi atu â mau mea, ua horo'ahia ia'na te mau tino maitai roa a'e (i.e., Te feia e farii nei, a faaite mai., e aore râ, tei roto i te ma'i ia vai ana'e te reira) e mea varavara roa tatou i te anaanatae i te paraparau mai ia tatou, e ti'a ia tatou ia hi'opo'a i te tahi atu mau rave'a, e tae noa'tu i te mau.

Te ti'araa o te fare moni o te ao nei no te Taatiraa no te Tupuraa na te Ao nei. O te hoê ïa o na faanahoraa e pae tei riro ei pŭpŭ no te Fare Moni no te Ao nei e tei haamauhia i te matahiti 1960. Te tuu ra te IDA i te tapao i nia i te horoaraa i te moni tarahu e te horoaraa i te moni na te mau fenua veve roa ' ' e o te ao nei no te turu i te mau opuaraa e te mau opuaraa no te faaiti i te veve, haamaitai i te huru oraraa, e te faaitoitoraa i te haereraa i mua i te pae faarava'iraa faufaa.

Te tapa'o taa ê nei te IDA i te mau fenua e mea iti roa te moni e roaa mai i roto i te mau matete moni e te tahi atu mau rave'a no te aufau i te mau haamau'araa. Ua faanahohia ta'na tautururaa no te tauturu i teie mau fenua ia faatupu i te vai-papû-raa i te pae faarava'iraa faufaa e te tupuraa maoro na roto i te aufauraa i te mau opuaraa i roto i te mau tuhaa fenua mai te mau fare moni, haapiiraa, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, e te faatereraa.

Noa'tu e, e mea atea roa te mau ohipa a te IDA i te tumu parau no te ma'i polio, ua hinaaro tatou e tamata i te faaô mai i teie ma'i i roto i to ratou mau mana'o, na roto i te faahaamana'oraa ia ratou e, tei roto te huiraatira i te 1% o te huiraatira o te ao nei, e i te rahiraa o te taime, e mea veve roa te mau taata huma, e te mau taata tei roohia i te ma'i horiaria noa e mea veve roa ' tu â ratou.

Ua faaineine e ua tai'o matou i te hoê parau papa'i tei faatumuhia i ni'a i te mau fifi o te ohipa no te mau taata e rave rahi, ma te faataa e aita te mau tia mana a te hau i ite nafea ia faatitiaifaro i teie mau fifi, e te tahi atu â mau mea, aita ratou e tau'a nei i ta tatou mau a'oraa (noa'tu e te turuhia ra te reira e te mau tapa'o no te manuïaraa).

Ua taio te hoê tia no te Faanahonahoraa o te mau Tia hau no Autistan i te hoê parau poto no nia i te 3 Te mau minuti.

Haru i ta tatou faahitiraa parau

 

Te parau papa'i o ta tatou faahitiraa parau

“Iaorana, mauruuru rahi.

O Eric L. no roto mai i te faanahonahoraa a Autistan Diplomatic Organization, o te hoê ïa faanahonahoraa no te mau taata tei roohia i te ati.
No reira, ua faaineine au i te hoê mea, aita i maoro roa.
Te paraparauraa no nia i teie ma'i i, peneia'e e mea huru ê rii, tera râ, te mana'o nei au e, e mea ti'a paha ia, no te mea ua riro te mau taata tei roohia i te ma'i horiaria noa ei hoê i nia i te hanere o te ao nei.

E mea ino roa te fifi o te veve i rotopu i te mau taata tei roohia i te ma'i horiaria noa e mea pinepine no roto mai i te mau haafifiraa rahi i te pae no te ohipa.
Te mau faito teitei o te ereraa i te ohipa, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, e na te ereraa i te mau vahi faaearaa tano e tauturu i teie tumu parau.

E rave rahi mau taata tei mana'o - hape - hia e ua ma'ihia ratou aore ra eita ta ratou e nehenehe e rave i te tahi mea, o te faarahi atu â i to ratou fifi i te pae faanavairaa faufaa.

I roto i te mau tupuraa aano a'e o te hapepa, e mea faufaa ia ite e, noa'tu te huru o te tao'a e aore râ, te veve o te hoê oire, e mea pinepine to'na mau melo huma i te riro ei mau taata veve roa a'e, e mea pinepine te mau taata tei roohia i te ma'i mariri ai taata i te riro ei mea veve a'e i te rahiraa o te tahi atu mau taata huma.

No te mau hapepa e rave rahi, te fifi, o te ereraa ïa i te vahi faaearaa e te fana'oraa i te tahi mea, ua ite râ te sotaiete eaha te rave no ratou.
No te mau taata râ tei roohia i te ma'i horiaria noa, Te mau mana'o tauturu no te, e mea pinepine te taata i te ore e taa eaha te mau taahiraa e rave, eaha te rave.
Aita te mau faatereraa e tae noa ' tu te mau Nunaa Amui e tâu'a ra i te mau aparauraa no nia i te ravea e nehenehe ai te mau taata e imi i te mana'o e e nehenehe ratou e roohia i teie ma'i..

Te fifi rahi roa ' ' e, o te taa - ore - raa ïa e te mana'o hape no nia i teie ma'i.
E aratai te reira i te hoê mana'o oti noa, te rapaauraa ma'i e te hapepa, Te reni arata'i i muri mai i te haapiiraa, e mea hape roa mai te tamataraa i te rave i te peu mahu, ei hi'oraa, ei fifi i te pae rapaauraa no te faaiti i teie huru hi'o - ino - raa.

E mea pinepine te mau tautooraa i te faatumuhia i ni'a i te tamataraa i te faariro i te mau taata e ere i te melo no te Ekalesia., e ere i te mea faatura, e mea faufaa ore atoa ia tamata ana'e te mau mimi i te oomo i te totini.
Te pato'i ra ia na reira atoa mai, e mea faufaa ore te reira, e e mea ino.

No te faatitiaifaro maitai i teie mau fifi, e ti'a ia tatou ia faatumu i ni'a i te haapiiraa i te mau taata e ere i ta tatou haapa'oraa, no ni'a i te huru no te faaauraa i roto i te hoê ao e ere i te melo no te Ekalesia, ma te ore e tamata i te faariro ia ratou ei mau taata e ere i te melo no te Ekalesia, e te haapiiraa i to ratou mau utuafare e te sotaiete taatoa.
E oia atoa, e ti'a ia tatou ia faatumu i ni'a i te faariroraa i te sotaiete ei mea faufaa no te mau taata, ua ite tatou e nahea ia rave i te reira, e e ere i te mea moni – e mea faufaa teie, e ere i te mea moni, e i te taa-ê-raa, e nehenehe te reira e faaherehere i te moni e te puai.

Ia tamata râ tatou i te haafatata ' tu i te mau tia mana a te hau no te faaara aore ra no te a'o ia ratou, Te haafifi nei te mau mana'o i te momo'araa faufaa mau.
Hoê â huru, ia fariu tatou i nia i te tuhaa o te philanthropic, e pinepine ratou i te aratai ia tatou i te mau taatiraa i te pae rapaauraa, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa.

Mauruuru roa.”

Faaotiraa

I te hopea, ua paraparau maua i te mau taata e rave rahi, e e mea maitai roa te hoê o ratou e ua horo'a atoa mai i ta'na tareta:

Ua parau mai te taata faanaho ohipa ia matou e, ta matou parau poto roa o te “maitai roa”.

Aita tatou i ite eaha te nehenehe e rave e te IDA e te Fare moni o te ao nei, ua imi râ matou i te mau rave'a atoa no te faatupu i te reira (e mea vĕvĕ roa te rahiraa, pinepine te taata vĕvĕ roa a'e) aita i vaiihohia i muri i roto i teie ohipa.

Ua tapirihia te mau mana'o.